Relația dintre Suflet și celulele corpului

Tot multe articole vorbesc despre „a te iubi pe tine însuți”, dar ce efecte subtile are această acțiune?

Când citesc asta și decid „a mă iubi pe mine însumi”, imaginația în echipă cu senzația de a mă iubi îmi crează un cadru care îmi dă o stare bună și mă face să cred că asta înseamnă „a mă iubi pe mine însumi”.

Lucrând însă cu a învăța celulele să absoarbă cât mai multă lumină, a le reaminti să se deschidă larg și să soabă lumină hrănitoare din sursa de lumină și iubire divină, a deschis o relație naturală și neașteptată de iubire sufletească pentru celulele reînsuflețite și organele componente ale corpului, și mergând spre exterior la piele, forme exterioare, aspect și emanație.

Copii au un mod spontan și natural de a sorbi multă lumină în celule. Nu își pun problema de a simți că această lumină este hrănitoare și încărcată cu iubire divină. Cu toate acestea, ei sunt atât de puri și luminoși, emană atât de multă frumusețe a purității și iubirii divine, încât ca persoane adulte ar trebui să ne întrebăm pe unde am pierdut această capacitate naturală de a fi, ce a intervenit și a schimbat această abilitate, ce a frânat sau ce ne-a făcut să uităm complet acest mod de a fi ?

Acest mod de a fi, nu este doar un aspect plăcut al ființei, ci în primul rând un mod sănătos de a trăi al celulelor, corpului în ansamblul lui și ființei sufletești ca expresie de conexiune cu tot ceea ce interacționează în această viață.

Așadar, a învăța să te iubești pe tine însuți începe de la nivel celular, din interior spre exteriorul ființei și mai mult spre exteriorizarea emanațiilor sale de interacțiune cu orice atinge percepția conștientă sau inconștientă.

Doar citind această frază și se simte că e de lucru cu multe aspecte.
De asemenea, doar gândindu-ne la starea de copil pur (energetic, vibrațional) și avem deja comparație la ce trebuie să ajungem.

Namaste!

Publicat pe Facebook în 22 ianuarie 2020.